Dependența de alcool este o boală cronică, precum diabetul zaharat sau hepatitele, cu recăderi, la fel cum se întâmplă în hipertensiunea arterială sau în astm, însă, în România, sunt doar două centre de tratament gratuit pentru persoanele dependente, spune psihiatrul Eugen Hriscu.
Potrivit directorului medical de la Alianța pentru Lupta Împotriva Alcoolismului și a Toxicomaniilor (ALIAT), dr. Eugen Hriscu, cele două centre au fost înființate în București și Târgoviște, din fonduri structurale.
În cei doi ani de când funcționează cele două centre, peste 900 de pacienți au beneficiat de sprijin medical, psihologic și social. Specialiștii centrului din București au precizat că 80 la sută dintre pacienți nu și-ar fi permis, din punct de vedere financiar ,să urmeze un tratament complex, care să dea rezultate în tratarea dependenței, având în vedere că doar o ședința de psihoterapie costă între 70 și 200 de lei.
Pe de altă parte, specialiștii, dar și foștii consumatori dependenți, atrag atenția că renunțarea la alcool nu este doar o chestiune de voință, fiind vorba despre o boală care trebuie tratată ca atare.
„Serviciile și discuțiile (pe acest subiect – n.r.) nu s-au dezvoltat deloc în România. După 1989, această zonă era complet liberă, iar în facultățile din România, nici acum, studenții de la Medicină nu sunt pregătiți pentru tratarea dependețelor”, a explicat psihiatrul.
Potrivit unui studiu național de evaluare a sistemului de servicii pentru persoanele cu un consum problematic de alcool, ALIAT 2011, medicii români sunt dispuși să trateze pacienții cu probleme legate de consumul de alcool, însă se confruntă cu lipsa formării în domeniu, atât în programele de formare obligatorie (facultate, rezidențiat), cât și în cele de formare continuă.
„Medicii de familie recunosc rar cazurile mai ușoare de abuz de alcool, iar în spital ajung în special pacienți vârstnici și cronici. Persoanele care apelează la servicii tind să aibă peste 50 de ani, vârsta la care dependența de alcool este foarte severă. De asemenea, serviciile nu reușesc să ajungă la populația tânără, cu probleme mai puțin grave”, a arătat Eugen Hriscu.
Medicul a explicat că un consum de risc este definit prin consumul de alcool în cantități mai mari, ce poate avea efecte negative asupra organismului și comportamentului, dar care, în această etapă, nu a generat consecințe negative asupra stării de sănătate a individului.
Dependența apare, spun specialiștii, atunci când o persoană s-a confruntat, în ultimele 12 luni, cu cel puțin trei dintre criteriile următoare: toleranța la alcool (adică necesitatea de a crește cantitatea de alcool pentru a obține același efect), sevraj, creșterea consumului, dorința persistentă, mai mult timp consumat pentru obținerea băuturii, continuarea consumului în ciuda conștientizării unor probleme fizice sau psihice și abandonarea unor activități.
Specialiștii mai spun că se poate vorbi despre abuzul de alcool atunci când o persoană identifică unul sau mai multe din următoarele criterii manifestate într-o perioadă de 12 luni (fără a îndeplini criteriile pentru dependență): neglijarea obligațiilor, consumul repetat al substanței în situații în care acesta este periculos fizic, probleme legale, probleme sociale sau interpersonale repetate cauzate sau exacerbate de efectele substanței.
Consumul la risc are efecte negative asupra organismului, ducând la creșterea presiunii arteriale, la boală coronariană, tipuri de accident vascular cerebral, afecțiuni hepatice, ciroză hepatică, cancer în zona gurii și a gâtului și probleme de natură psihică și emoțională, inclusiv depresie.
Specialiștii atrag atenția că, pentru tratamentul dependențelor, nu există o soluție unică, nevoile fiind multiple și în schimbare. Aceștia recomandă tratament bio-comportamental, detoxifierea ca un prim pas în procesul terapeutic, reabilitarea și tratamentul afecțiunilor asociate consumului abuziv de alcool (psihiatrice și somatice).
Atât medicii, cât și pacienții sunt de acord că stigmatizarea tulburărilor legate de consumul de alcool este principala barieră în calea accesării serviciilor de către cei care ar avea nevoie de acestea, însă admit și că sistemul național de servicii de sănătate pentru problemele legate de abuzul de alcool este deficitar.
În medie, tratamentul durează trei luni și poate fi medicamentos, psihologic sau combinat, iar în cazurile foarte grave se poate apela la o comunitate terapeutică.
Un fost consumator dependent de alcool a explicat că problema dependenței ar fi, de fapt, urmarea unor probleme cu care se confruntă individul.
El a povestit că, în cazul său, consumul a debutat din dorința de a se relaxa, fiind într-o situație foarte tensionată cauzată de unele neînțelegeri cu părinții.
„Nu îți dai seama când pierzi controlul. Bei pentru a te liniști, dar a doua zi, când te trezești, problema e tot acolo. Am început să beau pentru a atenua o problemă, însă, după ceva timp, mi-am dat seama că am pierdut controlul”, a mai spus tânărul, care a admis că are o problemă și a cerut ajutorul specialiștilor de la ALIAT.
În opinia acestuia, fiecare consumator de alcool a ajuns la dependență din cauza unor probleme și fiecare ar trebui, cu ajutorul psihoterapeuților, să identifice „nucleul problemei”, adică ceea ce l-a determinat să bea.
„Nimeni nu a avut ca scop în viață să ajungă alcoolic”, a explicat el.
În prezent, tânărul este căsătorit, așteaptă un copil și încearcă să îi ajute și pe alții să scape de dependență, dar și să schimbe ceva în mentalitatea românilor.
„Nu există «Dacă vrei cu adevărat». Singur poți obține doar abstinența, dar este foarte probabil să cedezi și să consumi și mai mult după. În această problemă, trebuie să gândești ca la șah: mai multe mutări și o strategie”, a explicat el, subliniind că în acest proces este foarte important suportul familiei și al prietenilor.
În cazul său, tratamentul a durat aproximativ trei luni, timp în care a lucrat „la generatorul problemei”, împreună cu psihoterapeutul, a fost la dezintoxicare și a urmat și tratament medicamentos.
„Dorința fizică a dispărut după tratamentul din spital, dar trebuie să te gândești că, în viitor, vor exista tentații”, a adăugat el, precizând că, în prezent, nu mai simte nevoia de a bea.
În România, nu există date oficiale despre consumatorii de alcool problematici, dar se estimează că cinci la sută dintre cei care au această problemă prezintă o dependență cronică.